Rolul venelor în organism este de a întoarce sângele deoxigenat spre cord (inimă). Unele sunt situate anatomic deasupra cordului, dar majoritatea dedesubt. Cele aflate sub cord trebuie să împingă sângele venos împotriva gravitației iar acest lucru este realizat prin numeroase pompe (musculare, respiratorii, pulsații de vecinătate, diferența de presiune venoasă) și susținut cu ajutorul unor valve interne unidirecționale (permit fluxului sangvin doar să se intoarcă spre cord, deci ajută la învingerea gravitației).

Scleroterapia

Spunem despre o venă că este insuficientă (mai corect, incompetentă) sau varicoasă atunci când s-a dilatat prea mult ca să mai poată susține fluxul sangvin cu ajutorul valvelor și a tonusului venos. Acest lucru determină staza sângelui venos în venele de sub nivelul cordului, ea fiind maximă acolo unde presiunea hidrostatică este maximă, deci cât mai aproape de sol (la nivelul gleznelor și mai jos).

Factori de risc

Factorii de risc sunt atât nemodificabili, cât si modificabili:

  • vârsta (anii de ortostatism prelungit se cumulează), componența ereditară (genetica) și sexul feminin sunt, bineințeles, nemodificabile;.
  • obezitatea, recunoscută ca factor de risc important pentru boala venoasă, este însă modificabilă.

Varicele se pot agrava în anumite perioade ale zilei, anului sau vieții:

  • după o zi îndelungată de ortostatism (stat în picioare);.
  • în sezonul călduros, după o baie fierbinte sau după o saună (căldură = vasodilatatie);.
  • în sarcina (în primul rând datorita modificărilor hormonale iar, uneori în lunile avansate, și datorită presiunii uterului asupra drenajului membrului inferior).

Tot în categoria insuficienței venoase intră și venele dilatate vulvare (venele din zona intimă feminină), întâlnite în special în sarcină. Peste 90% din acestea dispar după sarcină și foarte rar sunt simptomatice.

Manifestări

Insuficiența venoasă superficială se poate manifesta printr-un spectru de simptome și semne foarte variat, descris mai departe prin stadiile clinice ale acestei afecțiuni.

Stadiul I – caracterizat prin telangiectazii și venectazii răspândite inegal la nivelul unui membru inferior. Cel mai adesea, trunchiurile venoase principale „vinovate” de apariția insuficienței venoase nu prezinta reflux demonstrabil ecografic în acest stadiu. Stadiul perfect de tratament prin scleroterapie.

Stadiul II – varice vizibile la nivelul membrelor inferioare, de obicei pe fața internă a coapsei și fața internă și / sau posterioară a gambei, dar nu numai. În acest stadiu pot apărea și simptomele clasice de senzație de greutate în gambe precum și edem (creștere de volum) resimțite dupa ortostatism (stat în picioare) prelungit. Nu este neaparăt nevoie să fie prezinte varicele ca să apară durerea. Dacă durerea este localizată pe traiectului unei vene dilatate (varicoase) și este însoțită de eritem (roșeată) și căldură locală, poate fi vorba de o patologie des întâlnită ca și complicație a insuficienței venoase superficiale, numită tromboflebită superficială.

Stadiul III – identic ca stadiul II (prezența varicelor), dar însoțit și de edem (creștere de volum) al gambei după ortostatism prelungit. Este important de făcut diagnosticul diferențial corect al acestor edeme cu alte patologii: limfedem, celulite extinse, edeme ciclice la sexul feminin, edeme de cauza sistemică (insuficiența cardiacă, insuficiența renală, hipoalbulinemie), tromboză venoasa profundă.

Stadiul IV – colorație maronie în două treimi inferioare ale gambei, numită dermatoscleroză. Cu timpul, aceasta evoluează către pahidermită. Tot în acest stadiu poate apărea eczema varicoasă, adesea confundată cu celulita întrucât au aspect clinic asemănător. Dermatoscleroza și pahidermita nu sunt reversibile, chiar dacă se aplică tratamentul chirurgical etiologic corect (adică chiar dacă tratăm cauza ce a dus la apariția lor). Eczema varicoasă este adesea diagnosticată inițial de medicul dermatolog.

Stadiul V – ulcer venos vindecat. Chiar dacă ulcerul s-a vindecat, pentru a preveni reapariția ulcerului este necesară fie o compresie continuă a gambei când se află în ortostatism prelungit, fie un tratament etiologic chirurgical, fie amândouă.

Stadiul VI: ulcer venos deschis. Orice pacient cu un ulcer la nivelul membrului inferior să fie văzut de un chirurg vascular pentru a caracteriza corect acel ulcer: arterial, venos, mixt, neuropat (diabetic), infecțios, traumatic, malign… Chirurgul vascular va căuta să facă diferența în cazul fiecărui pacient între o insuficiență venoasă superficială și una profundă. Uneori ele coexistă. Cel mai des însă, pacientul are doar insuficiență venoasă superfcială. Examenul ecografic va ajuta la diagnosticarea sau infirmarea celor două. Metodele vechi de diagnostic (de exemplu proba garoului) nu au specificitatea și sensibilitatea examenului ecografic.

Incidente și prevalențe (cât de des întâlnim această patologie)

Insuficiența venoasă superficială afectează până la una din două persoane (conform Bonn Vein study) și este cu atât mai des întâlnită cu cât pacientul înaintează în vârstă (conform San Diego study). Cu toate acestea, ea poate fi întâlnită începând cu adolescența.

În unele studii (San Diego, Bonn, Italy, France and Polond vein studies), stadiul doi clinic, cel cu varice, este mai des întâlnit la femei, comparativ cu bărbați. Într-un singur studiu (Edinburgh vein study) varicele sunt mai întâlnite la bărbați, decât femei. Edemul (stadiul trei) se întâlnește la aproximativ una din zece persoane. Stadiile ireversibile (patru-șase) se întâlnesc la aproximativ ima din 20 persoane.

Anual, doar 5% din pacienții cu varice evoluează spre ulcer varicos. Majoritatea rămân în stadiile doi si trei.

Complicațiile insuficienței venoase superficiale

Cea mai întâlnită complicație ce cauzează un disconfort important pacienților este tromboflebita superficială. Termenul de tromboflebită vine de la cuvântul tromb ce înseamna cheag de sânge și flebită ce înseamnă inflamație a venei, ca și răspuns al venei la prezența cheagului. Nu toate venele trombozate se inflamează. Flebita tinde să apară în primele două săptămâni ale formării cheagului. O numim superficială pentru că se întâlnește în venele superficiale (în țesutul subcutanat).

Tromboflebita superficială este o inflamație sterilă. Asta înseamnă că nu se tratatează inițial cu antibiotice (mai precis, antibacteriene). Un consult medical poate decide dacă tromboflebita s-a complicat cu celulita, caz în care este necesar tratament antibiotic.

Ulcerul venos – reprezintă ultimul stadiu al insuficienței venoase și necesită un consult de chirurgie vasculară pentru a-l diagnostica și trata corect.

Bine de știut: insuficiența venoasă superficială nu este singura cauză de ulcere venoase, aceasta fiind adesea întâlnite și în cadrul sindroamelor posttrombotice (așadar, secundare unei insuficiențe venoase profunde). Sindroamele posttrombotice reprezintă o patologie importantă tratată tot de disciplina de chirurgie vasculară.

Pot fi privite ca și complicații si modificările cutanate din stadiul IV de insuficiență venoasă: dermatoscleroza, pahidermita, eczema varicoasă – întrucat ele pot crea un disconfort mai mic sau mai mare pacientului.

Tratamentul insuficienței venoase superficiale

Conservator (fără chirurgie):

  • medicamentos: atunci cand există simptomatologie (dureri, edem), pot fi încercate medicamente cu efect venotonic, însă ele au efect la mai puțin de unul din trei pacienți – nu sunt dovedite însă a încetini evoluția insuficienței venoase;
  • ciorapi medicinali cu compresie gradată: tratament demonstrat științific, de ameliorare a simptomatologiei insuficienței venoase; este important de notat termenul compresie gradată și de folosit gradul de compresie corect.

Chirurgical:

  • clasic (invaziv): deconectarea venei superficiale cu reflux de la sistemul venos profund și îndepărtarea sa prin stripping sau flebectomie, precum și tratamentul tributarelor varicoase (prin flebectomii și / sau scleroterapie);
  • minim invaziv: ablație termică prin radiofrecvență sau laser a venei superficiale cu reflux și tratamentul tributarelor varicoase (prin flebectomii și / sau scleroterapie);
  • scleroterapie a telangiectaziilor și venectaziilor;
  • legătură sau tratament endovenos al venelor perforante;
  • Nd:Yag laser pentru telangiectazii de mici dimensiuni (tratament cosmetic realizat adesea de dermatologi).

Deși tratamentul conservator este întotdeauna recomandat ca și primă intenție, el nu va reuși niciodată îndepărtarea venelor varicoase. Așadar, tratamentul chirurgical rămâne singurul tratament definitiv al insuficienței venoase superficiale.

Riscul de recurență (de reapariție) a venelor varicoase după oricare din cele două metode principale de tratament chirurgical este de aproximativ 10%. Întrucât insuficiența venoasă este o afecțiune cronică, este posibil ca unii pacienți să aibă nevoie de tratament chirurgical repetat pe parcursul vieții.

Tratamentul chirurgical va fi întotdeauna personalizat anatomiei fiecărui pacient, în funcție de venele superficiale afectate. El combină adesea tehnicile deschise cu cele minim invazive, întotdeauna încercând a acorda pacientului rezultatul cel mai bun pe termen lung cu minim de invazivitate.

În cadrul centrului nostru, echipa de chirurgie vasculară realizează diagnosticul de certitudine al insuficienței venoase utilizând ecografia Doppler. În urma diagnosticării, va fi recomandată metoda corectă de tratament, echipa de chirurgie vasculară putând realiza oricare metodă de tratament chirurgical.

Tratamentul chirurgical invaziv și minim invaziv va fi efectuat în afara centrului nostru, ele necesitând o sală de operație. Se poate însă realiza în cadrul centrului scleroterapia telangiectaziilor, venectaziilor și a acelor vene varicoase ce se pretează la această metodă de tratament. Scleroterapia se poate efectua în orice stadiu de insuficiență venoasă, atât timp cât nu există reflux demonstrabil ecografic pe unul sau mai multe trunchiuri venoase superficiale, caz în care se recomandă ablația chirurgicală a acestora, pentru a minimiza riscul reapariției.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *